newcars.ro

Oamenii nu au identitate, persoanele au. Spunând despre mine că sunt o persoană îmi oferi identitate. Aşadar să nu uităm cine suntem. Credeţi în voi şi în puterea cuvintelor pe care le rostiţi.

Limbajul uman este în unele privinţe similar, iar în altele extrem de diferit de alte modalităţi de comunicare între animale. Pur şi simplu nu avem nici o idee despre istoria evoluţiei sale, deşi mulţi au făcut speculaţii despre posibilele sale origini. Există, de pildă, teoria” ham-ham”, care spune că limbajul s-a născut din încercarea de a imita sunetele animalelor. Sau teoria “ding-dong”, conform căreia acesta s-a născut din răspunsurile naturale producătoare de sunete. Sau teoria “pfu-pfu”, care susţine că s-ar fi născut din strigăte şi exclamaţii violente…Nu avemde unde şti dacă tipurile de oameni reprezentaţi de către cele mai vechi fosile vorbeau sau nu…Limbajul nu lasă fosile, cel puţin nu până la apariţia formei sale scrise…

Omul în natură - Marston Bates

Bătrânul care m-a construit s-a căcat aici de 9.745 de ori. Iar acum e mort şi nu vreau să mă atingă nimeni altcineva. A fost un om bun. M-a construit cu dragoste. Lasă-mă-n pace. Acum sunt monumentul unui cur de treabă care nu se mai află printre noi. Nu-i nici un mister aici. De aceea am lăsat uşa deschisă. Dacă trebuie să te caci, dute-n tufiş cum fac căprioarele.

Richard Brautigan - La pescuit de păstrăvi în America

“La pescuit de păstrăvi în America” este un pseudonim pentru rai, sau un mod ciudat de a spune  omul acesta. O carte pentru indivizi capabili să-şi creeze propria realitate şi să se ilumineze cu ajutorul ei. Păstrăvii sunt amintirile. Pârâul este viaţa însăşi în curgerea ei.

“La pescuit de păstrăvi în America” sau pe scurt omul acesta are următoarele semnalmente: urmă de operaţie de hernie, tatuaj înflorat “Mami” pe antebraţul drept, dantura superioară completă, posibil şi cea inferioară. Dacă îl recunoaşteţi pe stradă evitaţi-l, este extrem de periculos.

La pagina 137 veţi găsi rezumatul acestei cărţi, un rezumat al tuturor deziluziilor vieţii.

“Blocul Naţional Sindical” (BNS) şi “Centrul de Politici pentru Romi şi Minorităţi” au lansat pe 18 septembrie 2008 campania “Citeşte cu mine!”.
Evenimentul a fost organizat la sediul central al Bibliotecii Naţionale a României şi a reunit o serie de personalităţi din viaţa publică, cum ar fi: Ilie Năstase, Andreea Marin Bănică, Robert Turcescu, Mircea Sandu.
La eveniment au luat parte 50 de elevi de la Şcoala generală nr. 1 din Pantelimon, care s-au bucurat de povestea spusă de Ilie Năstase.

Azi am realizat că am depăşit toate culmile prostiei pe care le cunoşteam. Cea mai culme dintre culmi este să copiezi codul de la Analytics în index-ul din wp-admin şi să fii trist două săptămâni că ai un singur cititor pe blog. Vă mulţumesc pentru aplauze, le merit.

Google a împlinit 10 anişori. Haideţi să suflăm în lumânările celui mai utilizat motor de căutare din Românica!

Ce voiaţi şi voi tort?

Prima dată l-am văzut pe Dan Puric, în “Toujours L’amour”. Era primul “spectacol mut” pe care îl vedeam. Am receptat atunci un mesaj pentru a cărui exprimare nu s-a inventat CUVÂNTUL.
De atunci m-am străduit să urmăresc îndeaproape activitatea românului Dan Puric. Întotdeauna s-a ridicat deasupra aşteptărilor mele.
Oare câţi dintre noi au curajul de a recunoaşte că sunt români, în aceste vremuri pe care ţara le străbate, când am ajuns să ne întrebăm:”-Există viaţă înainte de moarte?”?
Şi s-a grăit:
Credinţa e ca o pasăre cu două aripi; eu sunt o aripă, tu eşti o aripă. Ne rugăm şi zboară.
ÎMPREUNĂ e cel mai măreţ cuvânt.
Trăim o realitate a inegalităţii, egalitatea e un proiect al omului.

Ce este defetismul?

Defetismul întruchipează atitudinea celui ce nu are încredere în reuşita unei acţiuni. Defetismul este infracţiunea de a lansa sau publica informaţii false, relative la situaţia economică şi socială a unei ţări.

La ce face referire sintagma “defetismul românesc”?

Defetismul românesc este forma prin care românii devin infractori, trădători în mod involuntar, prin vechicularea unor informaţii false, inoculate în media românească în mod voit.

Cineva mai sus de noi vrea să dezbine acest popor. Haideţi să nu mai fim simple instrumente în planul lor! Să ne revoltăm! Priviţi realitatea cu ochii voştri, nu cu ochii ecranului de televizor.

Căutând azi un top al blog-urilor americane am descoperit cam ce gen de tematici se abordează pe la ei. Pe când la noi ştirile despre cocalari şi printzese ( vietăţi paşnice şi simpatice) ocupă cam toate frecvenţele de media, la ei este în vogă promovarea anti- islamo fascismului şi a  anti- jidah- ismului, precum şi propagarea adevărurilor incorecte, pentru ca civilizaţia din vest să devină o realitate.

Pe scurt, citeam pe blogurile ălora şi mă minunam cu şi despre minţile lor opace.